Termenul de psihologie este folosit în contextul prezentei Asociaţii în sens larg, etimologic: gr. psyhe (însemnând suflet) şi logos (însemnând studiu sau cercetare), cu scopul redării conţinutului său autentic de ştiinţă a sufletului uman, ţinându-se cont de dubla lui dimensiune somatică şi sufletească. Această direcţie de cercetare şi de aprofundare apare reliefată şi în subtitlul Asociaţiei: Pentru o ştiinţă a sufletului întru Tradiţie. (Statut, art. 6, 2)
Patristica este partea teologiei care se ocupă cu scrierile Sfinților Părinți ai Bisericii.
Psihologia patristică este ştiinţa despre suflet ce se întemeiază pe textele Sfinţilor Părinţi per se, permițând în acelaşi timp un demers de comparaţie cu teoriile existente în domeniul ştiinţelor privitoare la psyhe.
Cadrul antropologic în care operează psihologia patristică este hristologia.
Metodologia pe care o folosim este cercetarea de graniță, o metoda dezvoltată și prezentată în: Ciobanu,S., Psychological and Spiritual Illness in the View of Modern Psychotherapy and the Philokalia, 2014.